Ți s-a întâmplat vreodată să împărtășești o idee valoroasă, iar altcineva să o preia fără să-ți recunoască meritul?
Poate ți-ai spus: „Nu e mare lucru”… dar, undeva în interior, a durut.
Nu e vorba doar de orgoliu.
E vorba de nevoia profundă de a fi văzut(ă) pentru ceea ce ești și ceea ce aduci cu adevărat în lume.
Ce simțim, de fapt, când nu ni se recunoaște contribuția?
Am observat în mine o tendință:
când simt că nu mi se recunoaște munca sau ideile, primul impuls e să mă retrag.
Să nu mai spun nimic.
Să mă fac mică.
Să renunț.
Dar știu că asta mă rupe tocmai de oamenii care ar putea să-mi audă vocea.
Da, îmi doresc apreciere.
Da, vreau ca oamenii să știe că ceea ce spun vine din munca și experiența mea autentică.
Și da, învăț acum să rămân vizibilă, chiar și atunci când e inconfortabil.
Pentru că nimeni nu-mi poate lua esența.
O idee poate fi preluată, dar energia, trăirea și vocea cu care o transmit sunt doar ale mele.
Cum explică metoda Demartini această trăire?
Metoda Demartini ne arată că aceste reacții emoționale nu sunt întâmplătoare.
Ele reflectă o percepție polarizată: credem că ni se ia ceva, fără să vedem și ce ni se oferă.
De exemplu:
Când cineva ne preia o idee fără recunoaștere, simțim nedreptate – o emoție puternică activată de ceva important pentru noi, cum ar fi autenticitatea, contribuția sau respectul.
În spate, pot exista și părți din noi pe care le respingem: poate și noi am făcut asta cândva și încă ne mai judecăm.
Sau poate că exact această situație ne provoacă să ieșim mai mult în față, să ne exprimăm clar și asumat.
În loc să ne retragem, putem întreba:
„Cum mă ajută această experiență să mă conectez și mai mult cu ceea ce contează cu adevărat pentru mine?”
Metoda ne invită să:
vedem beneficiile și dezavantajele situației,
integrăm polaritățile,
echilibrăm percepția și
să rămânem ancorați în cine suntem, indiferent de reacțiile exterioare.
Ce poți face când simți că ai fost invizibil(ă)
Scrie despre ce simți. Pune cuvinte pe trăirea ta – așa cum e ea.
Amintește-ți: vocea ta e unică. Chiar dacă ideea circulă, tu ești canalul prin care ea a prins viață.
Uită-te la imaginea de ansamblu: Ce ți-a adus această situație? Unde ai fost forțat(ă) să crești, să spui, să ieși în față?
Reamintește-ți că energia ta nu poate fi copiată. Ceea ce e autentic din tine nu poate fi duplicat, oricât de mult s-ar încerca.
Scriu acest articol atât pentru mine, cât și pentru alți oameni care simt la fel.
Pentru cei care se trag înapoi atunci când simt că nu li se recunoaște valoarea.
Pentru cei care știu că au ceva de spus, dar uneori se tem că nu e loc.
Rămâi vizibil(ă). Rămâi autentic(ă).
Chiar și atunci când pare că nu e loc pentru tine.
Tocmai atunci e cel mai important să-ți faci loc.
Dacă vrei să explorezi mai profund, te invit la o sesiune gratuită.
Descoperă cum poți transforma astfel de situații în surse de claritate și putere personală.
